luni, 25 iunie 2012
Animale iubitoare
Acum 11 ani am gasit un pisic mic si dragalas cu pete crem si alb in unele locuri cu un pic maro. La inceput nu am fi vrut sa-l tinem. dar dragalasenia lui ne-a facut facut sa-l tinem. I-am facut un culcus intr-o magazie. Il mai lasam si in casa, dar el fiind motan ii placea sa umble si prin vecini la pisicute. Noi l-am botezat Mota. La vreo cativa ani a disparut de acasa cam multa vreme ca de obicei. L-am cautat prin vecini pe unde mai ramanea incuiat, dar nu era. Odata sotul meu care venise acasa acasa a auzit in podul unui alt vecin un mieunat. L-a rugat pe vecin sa se uite in pod si intradevar acolo era Mota al nostru murdar si muscat la gat. I-am curatat rana, l-m bandajat. L-am tinut in casa pana s-a vindecat cat de cat. De atunci era nedespartit de mine. Orice treaba faceam afara trebuia sa-si bage boticul in mainile mele. Cand luam masa il lasam afara, el se suia pe geam si se uita la noi dar cu o autoritate ca sa-i dam si lui din ce mancam, cu toate ca avea mancarea lui. Acum trei ani cineva l-a oparit la bot. A venit saracul acasa, a stat in casa si ne privea si ne privea trist, apoi noaptea a murit. L-am plans si ne gandeam mereu la el, si acuma il pomenim. Unchiul meu avea vreo sase pisici si m-a promis ca-mi da una, dar i-am spus ca nu mai vreau vreo pisica sa mi-o omoare vecinii.Atunci unchiul meu mi-a spus ca nepotul lui are un caine mic si-l tine in casa dar nu are grija d el deoarece sunt la servici. Si mi-a spus ca nu creste mare. Mi l-au adus cu masina deoarece stam departe de ei. Cand mi l-au dat in brate si apoi l-am lasat jos era foarte fericit, nu i-a mai pasat de stapanul lui. Este o catea si este neagra cu o pata alba pe piept. O cheama Cora si este si ciobanesc german si labrador. Noi i-am dat de la inceput, sub indrumarea fiului nostru, numai mancare de caine, adica" Pedigree" Si Cora noastra s-a facut un caine mare si voinic de toata frumusetea. Este foarte rea cu strainii, dar pe noi ne iubeste mult. Mereu am spus ca este reincarnarea lui Mota deoarece are aceleasi obiceiuri si doarme in acelasi loc unde dormea si Mota, cand o lasam noaptea libera. Ziua are curticica ei cu cotet si multe jucarii. Si la fel ca Mota plange dupa mine. Trebuie sa ma duc la ea si sa-i dau biscuiti speciali si sa o mangai si sa vorbesc cu ea
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un articol foarte interesant ! Multumim.
RăspundețiȘtergere